miercuri, 3 octombrie 2012


CORUPȚIA, subiectul-cheie al ședinței Consiliului Suprem de Securitate

Combaterea corupţiei este o problemă care necesită rezolvare imediată, iar salariile mici ale judecătorilor întârzie acest proces. Cel puțin așa a declarat ieri, 5 iunie, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate.  Pe parcursul ședinței a fost pusă în discuție și Strategia naţională anticorupţie și Planul de activitate a Consiliului pentru anul 2011-2015. 
Potrivit serviciului de presă al Președinției, Nicolae Timofti a menționat la Consiliul Suprem e că subiectul  anticorupției și majorarea salariului judecătorilor a fost discutat și cu reprezentanții Uniunii Europene, inclusiv cu Dirk Schuebel, șeful Delegației UE în RM. Acesta s-a arătat convins că UE este gata să ofere sprijinul financiar de care este nevoie.
 Anterior, Nicolae Timfoti  a declarat pentru Europe Liberă că „justiţia nu trebuie plătită din diferite buzunare și doar din buzunarul statului. Ar fi bine ca un judecător incepător să primească 1000 de euro  ca salariu. Ulterior, acesta să crească până la 2500 euro, în funcție de performanțe. Doar așa va fi asigurată o ordine, legalitate în stat ”, susține acesta.
Propunerea lui Timofti a stârnit reacția premierului Vlad Filat. Acesta declară că nu este sigur că salariile judecătorilor pot fi majorate din sursele financiare externe . „ Putem să asigurăm aceste salarii, doar dacă vom interprinde măsurile necesare care vizează eficientizarea în administrația”, a subliniat premierul.
În același timp, deputatul PCRM, Artur Reșetnicov a afirmat la emisiunea Fabrika de la Publika TV că  la ședința Consiliului, țara s-a convins că nu are președinte, iar Alianța este o structură împotentă. ” Agravarea situaţiei criminogene şi creşterea corupţiei este o oglindă a alianţei. Ei duc Moldova într-o prăpastie. Alianţa este o a bandiţilor”, a mai specificat acesta.
Și deputatul neafiliat, Mihai Godea a declarat în cadrul aceleiași emisiuni că ”ședința i-a lăsat un gust amar” . ”Foarte multă formalitate. Nimic concreteţe. Speram să fie abordate problem mult mai vaste. Întregul sistem judecătoresc trebuie reformat. Am aşteptat să se ia în dezbaterea procesul de reformare a CCCEC. Aşteptam să se discute şi despre reformarea Procuraturii. Nu a fost o discuţie constructivă.  Cât privește Legea privind reformarea CCCEC nu a trecut prin Comisie. S-a venit şi s-a spus: astăzi în două lecturi”, a ținut să precizeze Godea.
Directorul CCCEC, Viorel Chetraru, într-un interviu pentru ADEVĂRUL a declarat că politizarea centrului, dar şi iresponsabilitatea subalternilor săi atunci când e vorba de un plic cu o sumă frumuşică, sunt principalele motive pentru care mai avem restanţe la combaterea corupției. Totuși, ”Adoptarea legii anticorupție prezintă un început pentru procesul de reformare și care prevede mai multe etape pe care suntem convinşi că le vom duce până la capăt. Prima ţine de asigurarea independenţei instituţiei specializată în combaterea şi prevenirea corupţiei. Apoi, e vorba de transmiterea competenţelor ce nu ţin de combaterea acestui flagel altor autorităţi ca MAI sau Serviciul Vamal. Nu în ultimul rând, este vorba despre asigurarea unei eficienţe şi integrităţi maxime a instituţiei care va permite angajaţilor să activeze independent. Atât procedura de numire în funcţie, cât şi monitorizarea angajaţilor centrului, ne va permite să evităm implicarea ofiţerilor în activităţi de corupţie. Începând din octombrie, angajaţii actuali vor fi concediaţi, apoi vor trece concursul şi vor încheia contracte de muncă, prin care statul le va oferi un mandat de încredere enorm: salariu bun, perspectiva creşterii în carieră, pachet social corespunzător, statut special”, a mai concretizat Chetraru.
Menționăm că ultimului raport realizat de Freedom House, cu denumirea „Statele în stare de tranziție” (Nations in Transit) din 2012 arată căRepublica Moldova stă la coada clasamentului la capitolul „Corupție” cu 6 puncte, din 7 posibile. Totuși, RM a înregistrat succese la capitolul „Societatea civilă”  și liberatatea mass-media. Scorul mediu general pentru situația democrației în țara a crescut. Datele studiului reflectă situația democrației în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie, 2011.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu